INS a folosit o metodologie compusă la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren cât şi prin completarea informaţiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte şapte instituţii publice), a declarat marţi preşedintele instituţiei Tudorel Andrei.

Datele provizorii din 2011 arată că populaţia stabilă a României era de doar 19 milioane de persoane (faţă de 22 de milioane în 2002), iar în statistică din 2011 INS trebuia să explice date despre 1 milion de persoane care ar fi putut intra în evidenţa populaţiei stabile.

"Pe 4 iulie vom face public rezultatul recensământului din octombrie 2011 pe componenta populaţiei iar în octombrie pe segementul locuinţelor. Un avantaj al recensământului populaţiei a fost acel CNP foarte criticat prin care am putut verifica dacă o persoană aflată în baza de date INSe şi în baza ANAF. Tot din aceste baze de date am extras şi informaţiile privind populaţia care nu a răspuns la chestionarele din teritorii aplicate de recenzori", a spus Andrei.

Bazele de date suplimentare folosite de INS pentru rezultatele finale ale Recensământului Populaţieiprovin de la ANAF (declaraţiile 112 şi PFA), Registrul Salariaţilor (Inspecţia Muncii), Casa de Pensii, Casa de Sănătate, ANOFM , Agenţia de Plăţi pentru Beneficii de Protecţie Socială şi Ministerul Educaţiei.

INS a folosit o metodologie compusă la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren cât şi prin completarea informaţiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte şapte instituţii publice), a declarat marţi preşedintele instituţiei Tudorel Andrei.

Datele provizorii din 2011 arată că populaţia stabilă a României era de doar 19 milioane de persoane (faţă de 22 de milioane în 2002), iar în statistică din 2011 INS trebuia să explice date despre 1 milion de persoane care ar fi putut intra în evidenţa popula