A trecut suficient timp pentru a nu mai face un secret dintr-o intamplare petrecuta la Paris. Bunul meu prieten, marele grafician si, mai recent, scriitor, Eugen Mihaescu, a fost numit, sub presedintia lui Ion Iliescu, ambasador la UNESCO. Cateva zile mai tarziu mi-a telefonat si, din vorba in vorba, mi-a comunicat ca l-a dat afara pe soferul pe care il gasise la misiune. I-am spus, glumind, ca a calcat pe bec. "Cum asa?", m-a intrebat.
"Pai ai distrus reteaua." "Ce retea?" "Reteaua Securitatii. Va iesi scandal." Si, spre uimirea sa, dar si a mea, intr-adevar taraboiul a fost imens. A vuit intreg Ministerul de Externe. Presedintia. Presa. Mihaescu calcase pe bec. Nu cumva episodul Marga e similar?
Gluma mea a fost dramatic de reala. Soferul alungat de Eugen Mihaescu era lucrator SIE. Si nu unul oarecare. Ambasadorii si functionarii diplomatici se schimba. Soferii insa raman pe loc. Si cresc in grad. Pentru ambasadorul UNESCO, Eugen Mihaescu, schimbarea soferului a fost o experienta traumatizanta. Sistemul a stat la panda si, cu primul prilej, l-a scos din dispozitiv pe indisciplinatul diplomat. Am toate motivele sa-mi amintesc acest caz atunci cand ma gandesc la motivele reale care au declansat ejectarea profesorului si carturarului Andrei Marga din pozitia de presedinte al Institutului Cultural Roman. Eu cred ca si Andrei Marga a calcat pe bec.
Aflu, din dezvaluiri facute la Realitatea TV, ca o oarecare doamna Hoffman, director ICR la Berlin, ca sa nu spun rezident, a luat masa – fireste nu era pentru prima data – cu ambasadorul Lazar Comanescu. Si cu alte cinstite personaje. Se intampla cu cateva zile inainte de venirea lui Victor Ponta la Berlin pentru istorica sa intalnire cu cancelarul Merkel. Doamna Hoffman s-a plans ca va fi data afara. Excelenta sa, domnul ambasador Comanescu, a asigurat-o de contrariul. Mai mult chiar. I-a spus ca cel car
