Halucinantă declaraţia lui Barack Obama după izbucnirea noului scandal "Big Brother": “Nu poţi avea si 100% siguranţă şi 100% intimitate”. Nu cumva marii beneficiari ai luptei anti-teroriste-companiile de armament şi serviciile de securitate-înghit mai mulţi bani decât un eventual mini-plan Marshall pentru îmbunătăţirea vieţii în focarele de islamism radical?

În romanul lui Orwell, 1984, exista un minister al Adevărului care orchestra propaganda şi rescria istoria şi un minister al Păcii care se ocupa cu războiul. Iată că azi avem un minister al Terorismului care se ocupă cu supravegherea tuturor cetăţenilor. Fenomenul a căpătat o dimensiune globală pentru că interceptările din SUA (programul PRISM al discretei agenţii NSA) ne afectează pe toţi. NSA are acces cam la orice mişcă în sistemele de telefonie şi în spaţiul web american, având linii directe de acces la serverele marilor provideri de internet. Cum şi în spatele serviciilor oferite de firme din alte state se află hostingul (găzduirea) oferit de marii furnizori din SUA, ochii vigilentei NSA pot privi şi în conturile tale din România.

Când scandalul a izbucnit în SUA în urma dezvăluirilor din The Guardian şi Washington Post, Barack Obama a declarat nonşalant că “nu poţi avea 100% securitate şi 100% intimitate”. Cu alte cuvinte, este un cost al siguranţei ce trebuie plătit. Dacă cineva ar fi sugerat o asemenea idee înainte de atentatele din 11 septembrie, ar fi părut o ipoteză fantezistă. Văd însă că au apărut prompt sondaje care arată că majoritatea americanilor sunt de acord să plătească preţul. Ce se întâmplă însă dacă felia cedată din intimitatea fiecăruia se dovedeşte insuficientă, dacă apar noi atentate? Se va supralicita cu o felie din liberatea de expresie, de asociere, de mişcare? Încet-încet lumea începe să semene cu romanele lui Orwell, deosebirea esenţială fiind că în lumea occidentală