La sase ani de la declansarea crizei mondiale, peste 1000 de miliarde de euro active toxice sau nelichide raman stocate in asa numitele „bad banks”, scrie, intr-o analiza pe aceasta tema, cotidianul economic Les Echos.

Eclipsata de criza datoriilor suverane si de recesiunea economiilor reale, criza creditelor imobiliare americane cu risc ridicat, subprime, nu este o afacere clasata. Detonator al bombei financiare europene, ea lasa o factura pe care bancile si statele europene nu sunt pregatite sa o rezolve. Pentru a se salva, marile institutii de credit, paralizate de creditele neperformante si de activele nelichide acumulate de-a lungul anilor incepand din 2007, au creat „bad banks”. Bilantul: la sase ani de la instaurarea crizei financiare, active de peste 1000 de miliarde de euro raman stocate in aceste adevarate „pubele de gunoi” din Europa.

Crearea acestora din urma raspunde si acum necesitatii de a trage o linie arbitrara deasupra activelor toxice si non-strategice. Dar aceste „bad banks” pot lua forme diferite: o structura nationala care cumpara active de la bancile private, asa cum a facut Irlanda cu Nama (National Management Agency); o banca insolvabila nationalizata si separata in „good bank” si „bad bank”; si, in sfarsit, o structura de depozitare in interiorul unei institutii private.

Este schema folosita de cele mai multe banci franceze. In frunte situandu-se, desigur, Dexia. Institutia franco-belgiana si-a creat o „bad bank”, care numara la sfarsitul lunii martie 266 miliarde de euro active toxice. Un record in Europa. In 2009, banca Natixis s-a dotat cu GAPC (gestiune de active din portofoliile depozitate), care a cumulat, la acea data, 35 miliarde de euro active toxice san nelichide. Patru ani mai tarziu, institutia detinea numai 13,5 miliarde. Societe Generale si a sa Inter Europe Conseil, constituit in 2010, cu active neperfo