Clujul consumă într-un an pe cultură mai mult decât a consumat Sibiul în anul cât a fost capitală culturală europeană, relevă o analiză a asociaţiei care promovează candidatura Clujului la titlul din 2021. "Cea mai mare problemă nu e lipsa banilor, ci modul în care sunt gestionaţi", spune un operator cultural.
Clujul consumă într-un an, pe cultură, aproape 20 milioane de euro, în vreme ce Sibiul consuma 17 milioane în 2007, când a fost capitală culturală europeană. "Cea mai mare problemă nu e lipsa banilor, ci modul în care sunt gestionaţi", spune Rariţa Zbranca, managerul uneia dintre entităţile culturale de succes din Cluj, Fabrica de Pensule. "Cât din această sumă e investită ca să se atragă public? Au instituţiile departamente de marketing, au evenimentele componente de activităţi educaţionale?".
Activităţile educaţionale sunt o componentă "absolut necesară" a unui operator cultural, crede Zbranca.
În competiţia pentru titlul de capitală culturală Clujul porneşte de la un nivel superior celui de la care a pornit Sibiul în aceeaşi competiţie, spune Istvan Szakacs. "Pornim de mai sus, dar dintr-o stare latentă faţă de cât producea Sibiul cu toate motoarele", spune el.
Un alt aspect problematic în Cluj e că încă cultura se află în centrul oraşului. "Există iniţiative care produc artă în cartiere sau în spaţiul public, dar e nevoie de dezvoltarea acestei prezenţe oarecum constante a culturii în zonele periferice ale oraşului, pentru cei care nu vor face în mod conştient un efort ca să fie prezenţi în centru la un spectacol", mai spune Zbranca.
