Publicarea datelor privind inflaţia din luna mai de către INS a fost prilej pentru apariţia unor titluri în presă despre scumpirea alimentelor. Pentru liniştirea populaţiei şi corectarea acestei percepţii greşite, propagandiştii BNR au trecut la contraatac, explicându-ne cum trebuie să "judecăm inflaţia".

Consilierul guvernatorului BNR a exclamat fericit că preţurile mărfurilor nelimentare şi ale serviciilor au înregistrat scăderi lunare, iar facturilor la energie termică, la gaze şi electricitate "nu li s-a mai adăugat nici măcar un singur ban".

Oare a uitat că preţurile energiei sunt reglementate şi creşterile de la începutul anului au majorat nivelul preţurilor pe un palier care a rămas şi în luna mai, adică foarte ridicat pentru puterea de cumpărare a populaţiei? Iar această putere de cumpărare va primi, în curând, o nouă lovitură printr-o nouă majorare a preţurilor energiei?

Directorul direcţiei de preţuri din cadrul INS a încercat, de asemenea, să minimalizeze creşterea anuală a preţurilor de consum, precizând că aceasta este "pe un trend de stagnare", fără să observe panta crescătoare a inflaţiei din ultimele 12 luni (vezi grafic). Nu trebuie să uităm, de asemenea, că stabilizarea inflaţiei este departe, foarte departe, de stabilizarea preţurilor. În primul caz vorbim de ritm de creştere iar în al doilea caz, de nivel.

Orice ritm de creştere semnificativ şi persistent peste zero reprezintă o creştere exponenţială care lasă în urmă salariile şi puterea de cumpărare.

Conform datelor oficiale de la INS, creşterea anuală a preţurilor de consum s-a temperat, într-adevăr, în ultimii zece ani, dar mediile, lunare şi anuale, se află încă departe de stabilitatea preţurilor.

Cu excepţia preţului alimentelor, unde s-au înregistrat scăderi anuale în perioadele martie 2010 - iunie 2010 şi februarie 2012 - iunie 2012, celelalte preţuri