Prin actuala revizuire a Constituţiei, parlamentul e pe cale să devină o superputere între puterile statului.

Cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, Comisia de revizuire a Constituției dezbate amen­da­men­tele aduse legii fundamentale. După mai puțin de 10 zile avem un tablou aproape complet al felului în care va arăta Ro­mânia dacă aceste modificări vor in­tra în vigoare. Re­gimul semi­pre­zi­dențial va fi în­lo­cuit cu unul par­lamentar – funcția de președinte rămâne să fie ocu­pată prin alegeri directe, dar pierde multe dintre atribuțiile pe care le are astăzi. În justiție vom vedea, cel mai probabil, o re­ve­nire a procurorilor sub controlul ministrului Justiției, adică sub control executiv. Organizațiile pro­fesionale ale magistraților şi Consiliul Superior al Ma­gis­tra­turii și-au exprimat deja de­za­cordul privind modificările pro­puse și, motivând prin faptul că au primit propunerile de amen­dare a Constituției cu doar o zi îna­inte, au cerut termen pentru a de­pune observații scrise re­fe­ri­toare la articolele care au im­plicații directe asupra sistemului judiciar.

Detalii procedurale

Înainte de a discuta principalele amendamente aprobate de către Comisia de revizuire a Cons­ti­tuției, ar trebui să vorbim despre câteva detalii procedurale. Pri­mul şi cel mai dezbătut în ultima vreme este cel privind po­si­bi­litatea de a revizui Constituția fără a ține cont de referendumul organizat în 2009 privind li­mi­tarea numărului de parlamentari la 300 și parlamentul unicameral. Cu privire la această chestiune, Curtea Constituțională s-a exp­ri­mat clar în Decizia 682/2012, ex­plicând atât diferențele între re­ferendumurile consultative și ce­le decizionale, cât şi legătura în­tre suveranitatea na­ți­onală care apar­ține poporului și li­ber­tatea de­cizională care aparține par­la­mentarilor, în calitate de aleși ai poporului

A