Coincidenţa bizară a vizitei celor doi responsabili de securitate, cel rus şi cel american, la doar o zi distanţă ar fi putut rămâne doar subiect de cancan. Totuşi, la nivel de state coincidenţele sunt excluse, cu atât mai mult cu cât subiectele de politică externă care implică şi România sunt tot mai fierbinţi şi se îndreaptă tot mai repede spre finaluri de etapă. Dintre toate, cea mai interesantă perioadă o parcurge relaţia româno-rusă.

Pe 12 iunie, Moldova şi UE au încheiat negocierile pentru semnarea Acordului de Liber Schimb, cu toate poticnelile cauzate de instabilitatea politică de la Chişinău şi de provocările din Transnistria ale agitatorilor Moscovei. De asemenea, în câteva zile este aşteptat raportul UE care va arăta în ce măsură şi-a făcut temele Chişinăul cu privire la angajamentele luate pentru liberalizarea regimului de vize. Lucrurile par în regulă, Bruxelles-ul încearcă să-şi recapete încrederea în liderii moldoveni şi aceştia pot răsufla uşuraţi pentru moment, însă povestea este departe de a fi încheiată. Chiar în aceeaşi zi, preşedintele separatist transnistrean Evgheni Şevciuk a dat o lege unilaterală privitoare la frontiera de stat a Transnistriei, incluzând în teritoriul controlat de el şi satul Varniţa, aflat în teritoriul Republicii Moldova. Satul a fost în centrul atenţiei şi în aprilie, când miliţia transnistreană a instalat acolo abuziv nişte puncte de control, sub pretextul că doresc să combată contrabanda cu ţigări, încercând să testeze reacţiile autorităţii proaspăt instalate la Chişinău cu doar două zile mai devreme. De această dată, gestul provocator este mult mai serios şi aduce atingere integrităţii teritoriale a statului, iar toţi experţii au privit instinctiv spre Moscova. Nimeni nu se aştepta probabil ca Rusia să stea liniştită şi să privească de pe margine cum Moldova se apropie tot mai mult de UE, în dauna proiectului