Cea mai mare parte a fondurilor europene acordate României din 2007 și până acum nu au vizat creșterea economică prin dezvoltarea mediului privat, ci au luat calea autorităților publice centrale

Cu excepția programelor operaționale de transport și de mediu, ministerele au accesat fonduri pe toate căile posibile - atât prin cele două programe dedicate, în mare, administrației publice (PODCA - Dezvoltarea Capacității Administrative, și POAT - Asistență tehnică), cât și prin POSDRU (Dezvoltarea Resurselor Umane), POR (Programul Operațional Regional) și chiar prin POSCCE (Creșterea Competitivității Economice), linie de finanțare dedicată, în general, mediului privat. Doar că, după cum bine punctează un raport recent al Institutului pentru Politici Publice (IPP), „fondurile structurale nu au reuşit să fie atractive pentru firme.

Exemplul POSCCE este emblematic pentru faptul că mediul privat, căruia i se adresa în cea mai mare parte acest Program, a renunțat practic să mai utilizeze bani nerambursabili pentru dezvoltarea mediului de afaceri, atât din rațiuni de lipsă de atractivitate a priorităților de finanțare stabilite, cât şi de management defectuos“. De altfel, remarcă același studiu, la nivelul tuturor programelor operaționale există „un raport dezechilibrat în ceea ce priveşte administrația publică centrală, care a fost favorizată prin criteriile de eligibilitate“.

Fonduri europene pentru salarii

Totuși, principalele linii de finanțare pentru ministere sunt POAT și PODCA. În legătură cu care, după cum remarcă un alt raport IPP, „un aspect interesant este acela că autorităţile publice accesează bani europeni pentru a face ceea ce, în mod normal, ar trebui să facă prin natura activităţii derulate.“ Doar la nivelul aparatului propriu al ministerelor (fiind excluse deci instituțiile subordonate sau aflate în subordonare, de la nivel loc