URSS considera ca Romania trebuie sa iasa din razboi nu prin capitulare neconditionata, cum cerea SUA, ci prin armistitiu. O rezistenta militara in Moldova, avand in vedere ca aici se afla si linia de fortificatii Focsani-Namoloasa-Galati, afecta interesele Rusiei in Balcani fapt pentru care ei au initiat negocieri de armistitiu cu guvernul antonescian.
Dupa inceperea negocierilor de armistitiu sovieto-romane la Stockholm in decembrie 1943 casa Regala a cerut Moscovei sa negocieze cu trimisii sai sin u cu trimisii lui Antonescu. Aceleasi demersuri le-a facut Casa Regala si negociatorilor de la Cairo.
George Duca, trimisul regelui in capitala suedeza, a facut tot ce a putut pentru a sabota negocierile ruso-romane si multi ani dupa razboi isi facea un titlu de glorie din misiunea ce i-a dat-o fostul rege de a sabota negocierile de armistitiu ale guvernului Antonescu cu sovieticii.
Fata de cererile repetate ale Casei Regale de a negocia cu trimisii sai guvernul sovietic a raspuns ferm prin consilierul sau Semionov: “Noi, rusii, preferam sa negociem cu actualul govern al Romaniei si suntem gata sa-l ajutam sa elibereze tara de germani”.
Aceleasi declaratii le face la Cairo si ambasadorul rus, Novikov, impreuna cu cei ai aliatilor: “Ei prefera negocieri cu maresalul Antonescu sin u cu trimisii regelui”. Aflam de aici ca nu se afla la acea data in curs de negociere de catre Casa Regala nici un armistitiu.
In aceasta viziune afirmatia fostului rege ca l-a arestat pe Antonescu pentru ca a “refuzat sa semneze armistitiul” este o diversiune. Regele si ai sai nu numai ca nu au initiat nici un armistitiu cu nimeni ci, dimpotriva, se temeau ca Antonescu va reusi sa incheie armistitiul sis a iasa din razboi printr-o pace onorabila si dreapta pentru Romania. In mai multe ocazii, in fata cercului de prieteni, fostul rege Mihai
