La cunoscuta Editură a Librăriei Socec din Bucureşti apărea în anul 1936 volumul “Bacaluareatul. Legea, regulamentul, examenul şi programa analitică a meteriilor”, după instrucţiunile Ministerului, publicate în Monitorul Oficial partea 1, no 30 din 6 februarie 1936, ediţia a IV-a. Broşura cuprindea Legea bacalaureatului, Regulamentul examenului, Decizia ministerială, probele ce urmează a fi trecute, Instrucţiuni generale, Limba şi literatura română, Limba latină, Limba franceză, Istoria, Instrucţia civică, Geografia României, Filosofia, Matematici, Ştiinţele fizico-chimice, Ştiinţele naturale. Interesant este modul de organizare al bacalaureatului în acea vreme. Comisia, formată din opt membri (dintre care şapte titulari) va avea un număr de maximum 150 de candidaţi, minimum 100, cu două sesiuni de examene: una de vară, 25 iunie – 10 iulie; alta de toamnă, între 20 septembrie şi 5 octombrie. Candidaţii care au fost respinşi în cinci sesiuni nu mai au dreptul să susţină acest examen – spunea legea. Prezenţa la examenul de bacalaureat se făcea pe baza unei fişe personale, însoţită de extrasul de naştere al tânărului, de tabloul notelor din cei patru ani de liceu, extrase din foaia matricolă şi poza acestuia, vizată de director. Se plătea o taxă de examen, unii candidaţi fiind scutiţi parţial (plăteau 4/5 din taxă), alţii scutiţi integral (fii membrilor corpului didactic, orfanii şi invalizii de război). Pentru susţinerea examenului de bacalaureat, ministrul de atunci, dr. C. Angelescu, a dat o decizie ministerială în acest sens la început de an. Cât despre scriitorii pe care trebuia să-i citească tinerii absolvenţi de liceu, lista nu este mult deosebită de cea de azi: Heliade Rădulescu, Alexandrescu, Bălcescu, Negruzzi, Russo, Alecsandri, Odobescu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Vlahuţă, Delavrancea, Coşbuc, Goga, Rebreanu, Sadoveanu. Din întreaga listă este tăiat, cu u