Criteriile Basel III nu vor corecta problemele care există în sistemul bancar, din cauză că sunt mai complicate, mai opace şi mai predispuse manipulării decât regulile vechi, consideră Stefano Micossi, directorul general al Asociaţiei Societăţilor pe Acţiuni din Italia (ASSONIME), profesor la Colegiul Europei şi membru în Consiliile de Administraţie ale think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS), Banca Nazionale del Lavoro şi CIR Group.
Principala critică a domniei sale se referă la faptul că sistemul continuă să se bazeze, pentru determinarea cerinţelor de capital, pe evaluarea activelor ponderate la risc ale băncilor prin modele econometrice complicate şi cu o bază analitică "dubioasă". Aceste modele de lucru lasă loc de manipulare a datelor şi, totodată, sunt incapabile să estimeze impactul şocurilor sistemice care pot să lovească piaţa financiar-bancară, explică Stefano Micossi.
"După ce au ignorat aproape în totalitate această problemă, în timpul negocierilor care au dus la acordul Basel III, membrii Comitetului Basel de Supraveghere Bancară s-au trezit la realitatea divergenţelor largi privind estimarea a cât reprezintă activele ponderate la risc ale băncilor individuale în totalul activelor acestora şi, acum, studiază problema noii Evaluări a Consis¬tenţei Reglementărilor", notează profesorul universitar.
Potrivit acestuia, raportul din luna ianuarie a Comitetului afirmă că variaţii ample ale activelor ponderate la risc pot fi explicate doar parţial de diferitele modele de afaceri şi tehnici de administrare a riscurilor pe care le au instituţiile de credit, reflectând într-o măsură considerabilă elemente de flexibilitate pe care cadrul Basel le oferă băncilor şi supraveghetorilor. Un studiu al Autorităţii Bancare Europene a ajuns la concluzii similare, aminteşte Stefano Micossi, care continuă:
"În acest context, Rata de a
