Biserica Greco-Catolică cere să fie menţionată în Constituţie la articolul privind rolul Bisericii Ortodoxe şi al Casei Regale "în constituirea şi modernizarea statului român", solicitând totodată ca libertatea religioasă să fie definită "urmând exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului".Cele două amendamente sunt menţionate într-o scrisoare trimisă miercuri de liderul Bisericii Greco-Catolice, cardinalul Lucian Mureşan, lui Crin Antonescu, preşedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituţiei.

"Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat", spune cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

În scrisoarea trimisă lui Antonescu se arată că, în cazul în care viitoarea Constituţie sau preambulul acesteia va conţine articolul "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale", acesta să fie completat astfel: "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale".

În acest context, cardinalul Lucian face, în scrisoare, o incursiune istorică pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus "pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737", continuând cu Şcoala Ardeleană, care a "format conştiinţa naţională românească", înlocuirea de către Bise