Dobrogea este presărată de numeroase situri antice, identificate de către arheologi, dar lăsate în părăsire și uitate decenii de-a rândul, întrucât statul nu dispune niciodată de fonduri suficiente pentru cercetări sistematice. Ziarul Dezvăluiri continuă prezentarea acestor vestigii vechi de milenii, extrem de importante pentru reconstituirea corectă a istoriei vechii provincii Moesia Inferior, din care făcea parte și teritoriul numit astăzi Dobrogea. Un astfel de obiectiv istoric se află în comuna Mihai Viteazu, la aproximativ 1 kilometru Sud Sud Est de biserica din sat, în locul cunoscut de localnici ca Dealul Mormintelor. Potrivit arheologilor constănțeni, situl respectiv este o dovadă a locuirii permanente în antichitate, pe o perioadă care se întinde de-a lungul unui întreg mileniu.
Astfel, s-au găsit dovezi certe de locuire getică încă din epoca Latene, perioadă cuprinsă între secolul IV î.H și până în veacul al doilea după Hristos, înainte de cucerirea Daciei de către romani (anul 106). Cuceritorii au interacționat cu geții supuși, au locuit împreună iar între secolele IV – VI, în epoca romano-bizantină există dovada unei așezări puternice, unde se efectuau numeroase acte de comerț. În toată perioada existenței sale, așezarea de la Mihai Viteazu a făcut parte din teritoriul administrativ al puternicei cetăți Histria (Regio Histriae), atât în epoca pre-romană, cât și în cele aproximativ cinci secole de dominație dobrogeană a Imperiului. Numele modern și l-a dobândit după ce la începutul secolului și mai apoi prin anii 60, s-a descoperit și o necropolă de sorginte romană. Am aflat însă că numele antic al așezării de la Mihai Viteazu este Buteridava, toponim care demonstrează cu certitudine apartenența getică.
Un conflict geto-roman de acum două milenii
Despre existența acestei dave se știe de mai bine de un secol,
