Fiecare zi începe să semene tot mai mult cu o scenă dintr-un film de groază, dintr-un coșmar care se repetă, de fiecare dată cu un alt scenariu, unul mai macabru decât celălalt. Avem parte de tot ce e mai rău: de la criminale care își ucid pruncii, la nenorociți care răpesc tinere din pragul propriei case, la criminali fără scrupule care dau foc victimelor sau le mutilează pentru a nu fi recunoscute; la pedofili nenorociți care își violează proprii copii sau pe cei ai femeilor cu care, la un moment dat, au hotărât să își împartă viața.
Toate aceste grozăvii par mai ușor parcă de acceptat (deși este mult spus „acceptat”) și mai puțin probabil să ți se întâmple ție sau celor apropiați ție, atunci când se întâmplă în altă țară, în alt județ sau chiar în alt oraș. Dar ce se întâmplă atunci când toate aceste lucruri se petrec în imediata ta apropiere, în locuri aflate la câteva minute distanță, la câteva sute de metri, atunci cum să reacționezi? Ce poți să mai faci? Cum poate vreunul dintre noi să mai stea liniștit cu gândul că prin astfel de experiențe nefericite pot trece oricând frații tăi, părinții tăi, verișorii, prietenele, prietenii sau oricare altă persoană apropiată ție?
În ce lume am ajuns să trăim și cine ne mai poate oferi un minimum de siguranță? Anumite persoane, puțin naive după părerea mea, ar fi probabil tentate să spună că oamenii legii; eu tind să nu le dau dreptate, cel puțin nu 100%, nu atâta timp cât animale sunt eliberate zilnic din penitenciare „pentru bună purtare”, doar pentru a avea din nou ocazia să ucidă, să violeze sau să răpească oameni nevinovați.
Nu până demult, se vorbea despre un sfârșit al lumii adus de vreun asteroid sau alte fenomene mai mult sau mai puțin supranaturale; sfârșitul pare încă că va veni de la o cu totul altă sursă.
Fiecare zi începe să semene tot mai mult cu o scenă dintr-un film de groază, din
