Decizia Consiliului Judeţean (CJ) Covasna prin care a fost aprobat steagul judeţului a fost anulată de Curtea de Apel Braşov, însă conducerea CJ spune că nu va îndepărta drapelul de pe sediul instituţiei şi că decizia instanţei arată că sunt "două tipuri de judeţe: cele româneşti şi cele secuieşti".
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că, potrivit unei sentinţe postate, miercuri, pe site-ul Curţii de Apel Braşov, instanţa a admis recursul declarat de fostul prefect al judeţului Covasna Codrin Munteanu împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Covasna şi a dispus anularea parţială a unei hotărâri a CJ Covasna din 2008, mai exact a articolului prin care s-a aprobat steagul şi fanionul judeţului.
Decizia Curţii de Apel Braşov este irevocabilă.
Preşedintele CJ Covasna a spus că nu cunoaşte motivarea sentinţei, dar că este "foarte clar" că instanţa a anulat hotărârea prin care s-au aprobat steagul şi fanionul judeţului.
Tamas a susţinut că acest lucru înseamnă că, atât în aplicarea şi interpretarea legilor, cât şi în ochii fostului prefect, în România există "două tipuri de judeţe: cele româneşti şi cele secuieşti".
"Avem aceleaşi drepturi, aceeaşi Constituţie, dar iată că în judeţele şi localităţile româneşti ai voie să ai un steag al comunităţii locale, în schimb în cele secuieşti nu există această posibilitate, deşi legislaţie şi drept există în acest sens", a spus preşedintele CJ Covasna.
Tamas a prezentat şi o fotografie care arată că, în faţa clădirii în care funcţionează Curtea de Apel Braşov, Prefectura şi CJ Braşov, este arborat steagul judeţului Braşov.
"Deci se vede foarte clar că ceea ce este permis judeţului Braşov, dar şi altor judeţe din ţară, nu se poate în judeţul nostru", a afirmat el.
Preşedintele CJ Covasna a prezent