O casă din lut şi lemn şi o mănăstire pe o suprafaţă extrem de mare, ambele din prima jumătate a secolului al XIV-lea, au fost descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice de la Biserica Neagră. Lucrările au scos la suprafaţă şi o piatră funerară din aceeaşi perioadă şi două sute de schelete în cimitirul de lângă mănăstire

Descărcarea arheologică din jurul Bisericii Negre înainte de reabilitarea întregii zone se apropie tot mai mult de final. Săpăturile au scos la iveală în ultima vreme rămăşitele unei case din lut şi lemn, cu fundaţie de piatră, care se pare că datează din prima jumătate a secolului al XIV-lea. Tot aici a existat şi o mănăstire despre care săpăturile dezvăluie că avea o suprafaţă la fel de mare cu cea a Bisericii Negre, adică mult mai mare decât se credea. „Am descoperit o locuinţă de dimensiuni mari din secolul al XIV-lea – cel puţin aşa credem în momentul de faţă – construită din lemn şi lut pe fundaţii din piatră. De asemenea, am descoperit încă o construcţie din piatră, dar încă nu ştim planul ei, avem doar câteva ziduri”, a declarat doctor Daniela Marcu Istrate, arheolog.

O surpriză pentru arheologi a fost descoperirea unei pietre funerare. De obicei, pietrele funerare din acea perioadă erau în interiorul clădirilor, tocmai pentru a se păstra mai bine. Piatra funerară de la Biserica Neagră se afla în exterior, însă s-a păstrat surprinzător de bine. „Cea mai spectaculoasă descoperire până în momentul de faţă este o piatră de mormânt aproape intactă, de asemenea din perioada medievală, însă încă nu am datat-o. Este o piesă foarte frumoasă şi o descoperire extrem de rară în săpăturile arheologice. Pietrele de mormânt erau foarte scumpe şi se puneau de obicei în interioare ca să fie ferite de intemperii”, spune Daniela Marcu Istrate. Tot în aripa de vest s-au descoperit şi aproximativ 200 de schelete umane, în cimitirul de lân