L-am ascultat zilele trecute pe preşedintele Traian Băsescu vorbindu-le femeilor de succes, în cadrul unei întâlniri organizate de o revistă de business. Ideea discursului său a fost că România se confruntă cu o scădere demografică accentuată, iar femeia trebuie să-şi asume natalitatea drept o misiune ce trebuie ridicată la nivelul unui act patriotic.
Cu alte cuvinte, când reprezentanţii statului se dovedesc lipsiţi de imaginaţie şi viziune economică, eşuând în încercarea de a spori bunăstarea populaţiei, nu le mai rămâne decât soluţia unor discursuri lamentabile, gen „maternitatea este una dintre misiunile fundamentale ale femeii”. Din păcate, Traian Băsescu nu s-a oprit aici. Această modalitate de abordare a problemei, care poate părea nu numai simplistă, ci chiar jignitoare, a continuat. Preşedintele a adus în discuţie şi exemplul femeilor rome care sunt „productive” şi reuşesc să crească 5-6 copii, în timp ce româncele nu pot face faţă nici măcar unuia. Atenţia auditoriului a fost menţinută şi de câteva picanterii referitoarele la propriile sale fiice, Traian Băsescu declarând că numai pe Elena a reuşit s-o convingă să aibă copii, pe Ioana, nu. În cele din urmă, când invitatele au putut să-i aducă contra-argumente şi se părea că preşedintele a renunţat, în sfârşit, la discursul cu profunde accente demagogice, apele s-au tulburat din nou. Este adevărat, şi-a amintit că societatea nu este stabilizată, că piaţa muncii este marcată de incertitudine şi că ratele la credite provoacă stres. Însă, a afirmat că toate acestea sunt „efectele”, nu cauzele fenomenului.
Dincolo de mesajul preşedintelui, scăderea natalităţii, declinul demografic sau îmbătrânirea populaţiei sunt chestiuni care macină guvernele statelor dezvoltate de ani buni, din cauza gravelor consecinţe economice, inclusiv presiunea pe sistemele de pensii. Prin studii academice, anchete
