Euro a revenit ieri peste pragul psihologic de 4,5 lei după reizbucnirea tensiunilor care au zdruncinat pieţele titlurilor de stat emise de ţările emergente la începutul lunii iunie. Investitorii străini scot bani de pe aceste pieţe şi îi plasează în bonduri în dolari, al căror randament ar urma să crească pe fondul deciziei băncii centrale americane de a retrage treptat lichiditatea excesivă injectată în piaţă.

Leul a pierdut circa două procente în faţa euro doar în ultimele trei zile, în timp ce deprecierea faţă de nivelul din urmă cu o lună este de patru procente, de departe cea mai puternică scădere a unei monede din regiune. Spre comparaţie, zlotul polonez şi forintul maghiar au pierdut 2,6% şi respectiv 2,2% din valoare în ultima lună.

Aşteptările investitorilor ca banca centrală americană să reducă treptat lichiditatea excesivă injectată în piaţă au fost confirmate miercuri de preşedintele instituţiei Ben Bernanke. Anunţul băncii centrale americane a generat reacţii negative pe pieţele financiare, iar analiştii se aşteaptă ca presiunea pe leu să continue în acest context, dar într-un ritm mai temperat.

„Cred că BNR va rămâne şi de această dată în afara pieţei fiindcă deprecierea este cauzată de factori externi. În aceste condiţii, renunţăm la prognoza pozitivă asupra leului vizând viitorul apropiat, însă mişcarile ample de slăbire a leului care le-au depăşit pe pe cele ale monedelor regionale sugerează că potenţialul pentru episoade ulterioare de depreciere bruscă este limitat“, afirmă Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank.

Leul intrase pe un trend de apreciere la începutul anului datorită interesului ridicat al străinilor pentru investiţiile în titluri de stat în lei.

Cererea de lei pe piaţa valutară a crescut în acest context, ceea ce a condus la aprecierea leului până aproape de nivelul de 4,3 unităţi/euro. Analiştii