Sănătatea românească riscă să fie paralizată de protestele anunţate de Colegiul Medicilor, începând cu data de 1 iulie. Deşi nu este prima dată când se vorbeşte despre proteste în sistemul sanitar, amploarea acestora ar putea bloca în premieră sistemul sanitar românesc. Să vedem istoricul protestelor "halatelor albe" din România, dar şi din alte ţări din Europa.
2013 ar putea fi anul în care medicii din toată ţara se unesc şi protestează pentru salarii mai mari şi excluderea din grila de salarizare bugetară, printre altele. "Ne-a ajuns cuţitul la os, nu mai suportăm să fim umiliţi, batjocoriţi, hărţuiţi, să ni se calce demnitatea. Vrem un tratament normal, nu unul preferenţial. Asistăm la o adevărată prigoană împotriva corpului medical, la încercarea de a ne dezbina", a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.
Putem spune că picătura care a umplut paharul a fost anunţul Ministerului Sănătăţii din aceeaşi zi, cum că salariile în domeniul sanitar nu vor creşte în acest an, însă că în proiecţia bugetară pe 2014 majorarea acestora este o prioritate.
Istoricul protestelor cadrelor medicale din românia este unul vast, însă localizat, cu impact semnificativ mai mic decât cel anunţat acum la nivel naţional de Colegiul Medicilor din România. De exemplu, în urmă cu doi ani, medicii de familie din Cluj au intrat în grevă japoneză, nemultumiti de contractul cadru. În semn de protest, au purtat pe brat o banderolă albă, iar mulţi dintre ei s-au prezentat la DSP pentru a cere să li se elibereze certificatul de conformitate care le permite să lucreze în străinătate.
Poate cel mai mare protest generalizat al cadrelor medicale din România a fost cel din 5 octombrie 2009, când mai multe sindicate s-au alaturat bugetarilor care au pichetat Parlamentul, în legătură cu asumarea răspunderii pe Legea salarizării unice.
P
