Salonul Inventica şi-a deschis porţile pentru a XVII-a oară, reunind zeci de cercetători din domeniul creaţiei tehnice.

La Iaşi, în Sala Paşilor Pierduţi, specialişti din Croaţia, Polonia, Iran, Egipt, Ucraina, Rusia, Kazakhstan sau Republica Moldova au expus succint, pe afişe, cele mai importante invenţii ale lor. Organizatorii subliniază că acest eveniment doreşte să creeze o conexiune între inventatori şi oamenii de afaceri interesaţi să producă la scară largă produsele lor. „Inventica a devenit o tradiţie, un fel de drog pe care trebuie să îl aibă spaţiul academic anual, în luna iunie. La început nu prea s-a ştiut ce înseamnă inventică, dar s-au lămurit că este vorba despre ştiinţă şi, în acelaşi timp, artă. E o manifestare care, măcar din punct de vedere moral, se aseamănă cu o olimpiadă pentru a-i satisface pe cei care au idei şi le transpun în produs. Am vrea ca acest salon să fie vizitat de cât mai mulţi oameni de afaceri, dispuşi să investească. Multe invenţii rămân neexploatate”, a punctat inventatorul ieşean Boris Plahteanu, preşedintele Institutului Naţional de Inventică. Printre inovaţiile care au atras atenţia juriului Salonului se numără medicamentele Centrului Naţional de Sănătate Publică din Chişinău, care s-au concentrat ani de zile pe crearea unui produs ce sporeşte eficacitatea tratamentului hepatitei virale C la copii, inclusiv la cei cu contraindicaţii la tratamentul antiviral standard. „Sunt cercetări pe care le urmărim de ani de zile. Am văzut o investiţie grozavă de la Banca Mondială pentru a face laboratoare care să ducă la producerea acestui medicament, dar şi pentru introducerea lui în farmacii”, susţine Plahteanu. Profesorul ieşean Octavian Baltag, de la Facultatea de Bioinginerie Medicală, cel care a inventat acum câţiva ani un dispozitiv pentru detectarea începutului unui cancer la sân, a surprins din nou cu o invenţie medica