Majoritatea modificărilor vin ca soluţii de evitare a reeditării nenumăratelor scandaluri din regimul Băsescu. Rezultatul: preşedinte decorativ, parlament întărit.
Comisia parlamentară pentru elaborarea proiectului de revizuire a Constituţiei şi-a încheiat treaba. A ieşit un proiect care înglobează Statutul Minorităţilor, propune un preşedinte decorativ specific republicilor parlamentare (Germania, Italia, Austria), un parlament fără traseişti şi o ţară invadată de prefecţi.
Modificările apar încă de la primul articol, în care a fost introdus un alineat în care religia majoritară este discriminată pozitiv în raport cu celelalte culte religioase. „Romania recunoaşte rolul istoric, in constituirea şi modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale si al minorităţilor naţionale". Dacă proiectul de revizuire va fi validat de români, drapelul României va avea din nou, după 24 de ani, stemă.
Dacă definirea căsătoriei drept o relaţie între un bărbat şi o femeie nu a avut succes, nici amendamentul controversatului deputat Remus Cernea privind interzicerea discriminării pe baza orientării sexuale nu a fost agreat de comisie, membrii acesteia preferând sintagma „orice altă situaţie", la finele înşirării criteriilor uzuale de discriminare.
Aşa cum ZIUA de CLUJ a scris zilele trecute, UDMR a reuşit să introducă principalele prevederi ale Statutului Minorităţilor în Constituţie, adică posibilitatea înfiinţării unor structuri proprii de decizie şi executive, fără consultarea cărora autorităţile statului nu vor putea lua nici o decizie care vizează identitatea culturală, etnică, lingvistică şi religioasă a minorităţilor. E adevărat că aplicarea acestor prevederi este condiţionată de adoptarea legii statutului minorităţilor naţionale. De asemenea, minorităţile îşi vor putea folosi neî
