Fundaţia Post-Privatizare (FPP) lansează astăzi Raportul FPP privind sectorul IMM din România, ediţia 2013, care arată că, deşi, în ultimii ani situaţia IMM-urilor din ţara noastră s-a îmbunătăţit, performanţele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei.
Coform unui comunicat remis redacţiei, datele analizate în cadrul raportului, chiar dacă indică o uşoară revenire în zona pozitivă a principalilor indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate fragilă care se manifestă diferenţiat la nivelul claselor de mărime şi al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.
Criza generalizată care a forţat întreprinderile româneşti să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal şi de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.
După cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană şi sub spectrul consecinţelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici şi mijlocii scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi ale IMM-urilor din România. Astfel, valorile cantitative şi tendinţele de evoluţie pentru indicatorii demografici şi cei de performanţă ce caracterizează IMM-urile sunt îngrijorătoare.
"Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacitaţii tehnologice. România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau se
