- Social - nr. 119 / 20 Iunie, 2013 2. LEGEA INVATAMANTULUI – INTRE "CERERE SI OFERTA”. AU NEGOCIAT CU LIBERALII... SI AU IESIT PE LISTELE PARTIDULUI POPORULUI In noiembrie 1925, Partidul National Liberal si reprezentantii bisericilor minoritare negociau discret chestiuni legate de Legea invatamantului particular. Episcopul romano-catolic G.K. Majláth, dr. Elemer Gyárfas, consilier romano-catolic, dr. Juliu Illés, consilier de episcopie reformata si dr. L. Mikó, secretarul Bisericii Unitariene, au fost reprezentantii bisericilor minoritare la negocierile din noiembrie 1925. In acelasi timp, Partidul Maghiar prin liderii sai - Bernády Gyõrgy fiind unul dintre acestia - va face si el complicate jocuri politice. Din partea liberalilor, au fost desemnati I. Valaori, secretar de stat, P. Garboviceanu, deputat si raportor al Legii invatamantului particular, Nae Dumitrescu, director general al invatamantului particular, si Alexandru Peteancu, inspector general. Potrivit celor convenite intre cele doua parti, acestea urmau sa se sprijine reciproc la momentul dezbaterii in parlament a acestei legi, sustinand in comun introducerea a 19 prevederi noi, la legea deja elaborata in proiect. Astfel, una dintre cele mai importante prevederi din cele 19, sustinuta de partea maghiara, se referea la faptul ca bisericile minoritare maghiare tineau ca legea sa prevada expres posibilitatea de a sprijini in numar nelimitat scoli confesionale, "conform necesitatilor, pentru invatamantul primar si secundar.” Nu le era insa permis bisericilor minoritare si acest lucru le fusese impus de partea romana - sa sustina scoli normale si universitati. In schimb, liberalii mai negociasera - dincolo de limba de predare "care se fixeaza de sustinatorul fiecarei scoli” - ca limba romana sa fie obligatorie a fi invatata si ea, iar - atentie! - Istoria Romanilor si Geografia Romaniei sa se predea in limba