Mulţi politicieni tânjesc după o republică parlamentară, dar sondajele arată ca românii doresc să-şi aleagă în mod direct preşedintele. În România, s-au încheiat astăzi dezbaterile în comisia parlamentară de revizuire a constituției, urmând etapa celor din plenul parlamentului. Revizuirea inițiată de guvernarea social-liberală și criticată de președintele Traian Băsescu va fi urmărită cu atenție de Comisia Europeană, după cum relatează de la București Sabina Fati:

Procesul revizuirii Constitutiei Romaniei va fi analizat in detaliu la nivelul Comisiei Europene, potrivit secretarei generale a Comisiei, Catherine Day. Declaratia oficialei de la Bruxelles nu este un anunt, ci o avertizare, care vine dupa o serie de modificari facute la actuala lege fundamentala de catre parlamentarii romani. Este vorba despre o Comisie de Revizuire care in doar 10 zile a reusit sa termine modificarea Constitutiei, fara prea multe dezbateri si dileme. Problema de fond creata de revizuire este dezechilibrul puterilor in stat, dupa ce constituanta din 1991 s-a straduit sa construiasca in asa fel arhitectura institutionala, incit nicuna dintre puteri sa nu poata prelua intreaga putere.

Profesorii de drept constitutional care au facut Constitutia din 1991 s-au raportat mereu la pericolul dictaturii, pentru ca toti veneau din frigul comunist, dar si pentru ca membrii constituantei de atunci erau fini cunoscatori ai sistemelor constitutionale si stiau sa evite excesele. Acum lucrurile au fost date total peste cap, iar puterea legislativa tinde in viitoarea Constitutie sa devina o putere excesiva. Modificarea articolului in acest caz defineste parlamentul (Art.61 (1)) ca „organul suprem al poporului roman, forul de dezbatere si de decizie al natiunii si unica autoritate legiuitoare a tarii”. Apoi presedintele este eliminat total din rindul puterilor executive, iar pr