Notele informative la fosta securitate comunistă erau, de obicei, semnate cu nume conspirative. După 1989, unii informatori au fost deconspiraţi. CNSAS a cerut în justiţie constatarea de colaborator al fostei securităţi. În Alba au existat câteva persoanlităţi publice care s-au judecat cu instituţia statului. Unii au câştigat, iar alţii au pierdut.

„Numărul informatorilor securităţii în judeţul Alba în decembrie 1989 trebuie să fi fost de câteva mii, până acum neavând o statistică a acestui an, aprecierea fiind făcută după statistici ale altor ani. Însă, atenţie! Nu trebuie să generalizăm, când ne referim la informatorii securităţii. Asta, cel puţin din două motive. Unul, pentru că, procesul de racolare diferă uneori radical, unii au colaborat fiind şantajaţi, pe când alţii au făcut-o din oportunism. Al doilea motiv este dat de modul în care şi-au îndeplinit sarcinile de turnători. Unii au dat doar note banale, fără nici un impact ulterior asupra celor turnaţi, motiv pentru care treptat Securitatea renunţă la ei. Pe când mulţi au dat note informative complexe referitoare chiar la viaţa privată a unor colegi sau rude. În urma acestor note Securitatea a iniţiat acţiuni de supraveghere infromativă“, a spusistoricul Liviu Zgârciu cercetator acreditat la CNSAS.

”Partenie”, informator oficial

Istoricul Iacob Mârza, profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918“, este colaborator „cu acte în regulă“ al fostei securităţi din Alba. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a pronunţat în noiembrie 2009 o decizie definitivă în favoarea CNSAS. Istoricul a fost rector al Universităţii din Alba Iulia în perioada 2000 - 2004, respectiv decan al Facultăţii de Istorie între anii 2004 - 2008 şi decan al Facultăţii de Ştiinţe în perioada 1993 - 2000. Pentru a putea candida şi obţine aceste funcţii, Iacob Mârza a trebuit să semneze declaraţii pe propria