Perioada comunistă a făcut ca fiecare judeţ să fie îndeaproape urmărit de către turnătorii securităţi. Nici judeţul Maramureş nu a fost ocolit, aici mai multe persoane fiind puse să raporteze de fiecare dată când observau ceva ciudat. Unul dintre cei mai activi a fost Vasile Moş, recrutat încă din perioada armatei.
Alegerea lui Nicolae Ceauşescu, în data de 23 martie 1965 în fruntea partidului, coincide cu adoptarea unei noi constituţii şi a unui nou cod penal. Printre altele, una dintre schimbările majore aduse de noul cod este renunţarea la sintagma de „infracţiuni contrarevoluţionale” şi înlocuirea ei cu cea de „infracţiuni contra securităţii statului”. Noua politică ceauşistă pune accentul pe educarea populaţiei în scopul apărăririi valorilor socialismului.
Din dorinţa de a obţine un control total din partea statului, regimul comunist a reuşit să realizeze o compartimentare perfectă a informaţiilor. O adevărată reţea de unităţi şi personal avizat în colectarea şi transmiterea datelor a fost stabilită în fiecare judeţ al tării. Orice persoană considerată de interes, care se presupunea că a încălcat sau că doreşte a aduce prejudicii de orice fel sistemului era îndeaproape urmărită. O atenţie deosebită era acordată persoanelor cu funcţii importante, care puteau prezenta un interes pentru spionajul străin. Astfel în 1969 lt.-col. Hriţan Nicolae, şeful I.S.J. Maramureş, afirma următoarele: „baza de lucru din această categorie, pe raza judeţului, este compusă din un număr de 116 elemente. Majoritatea sunt specialişti, intelectuali, funcţionari şi pe poziţii în sectoare vulnerabile ale economiei judeţului. Din baza de lucru, 13 sunt urmărite în acţiuni, 34 în mape, iar 43 de elemente sunt luate în studiu”.
Şi persoanele dornice de a emigra sau care aveau legături cu cei aflaţi în afara ţării erau în permanenţă urmăriţi. O notă inf