Planeta Marte a avut o atmosferă bogată în oxigen în urmă cu patru miliarde de ani, cu peste 1 miliard de ani înainte ca atmosfera Terrei să devină la rândul ei bogată în acest gaz, informează dailymail.co.uk.

Analiza meteoriţilor marţieni căzuţi pe Terra şi a rocilor cercetate de roverul Spirit trimis de NASA pe Marte sugerează faptul că oxigenul a existat la suprafaţa planetei roşii în urmă cu circa 4 miliarde de ani.

Pe Terra, oxigenul a început să se acumuleze în cantităţi importante în atmosferă abia după 1 miliard de ani.

Oamenii de ştiinţă au comparat structura meteoriţilor marţieni căzuţi pe Terra cu datele transmise de roverul Spirit trimis de NASA pe Marte.

Diferenţele dintre compoziţiile acestor roci pot fi cel mai bine explicate prin abundenţa oxigenului în istoria timpurie a planetei Marte.

Roverul Spirit explora în acel moment o regiune străveche de pe Marte, în care există roci vechi de cel puţin 3,7 miliarde de ani.

Acele roci prezintă urme ale unei expuneri timpurii la acţiunea oxigenului, înainte de a fi "reciclate" - rocile au fost atrase la adâncimi mici în zone din interiorul planetei Marte şi aruncate apoi din nou la exterior prin erupţii vulcanice.

Pe de altă parte, meteoriţii marţieni de origine vulcanică provin din straturi mai adânci ale planetei şi au fost mai puţin afectaţi de acţiunea oxigenului.

Meteoriţii marţieni au ajuns pe Terra după ce au fost expulzaţi în spaţiu în urma unor erupţii uriaşe sau în urma coliziunii cu Marte a unor corpuri cereşti.

Acest studiu, publicat în revista Nature, prezintă implicaţii foarte importante în legătură cu posibila existenţă a vieţii pe Marte.

Pe Terra, atmosfera a fost completată treptat cu oxigenul eliberat prin fotosinteza microbilor. Acest fenomen a fost denumit de oamenii de ştiinţă Marele eveniment de oxigenare.

În schimb,