„În ce cupă vreţi să jucaţi?”, le întreba mândru, Gheorghe Falcă, pe campioanele de la Univ.Goldiş ICIM. Edilul ştia că nimeni nu îi poate oferi atunci un răspuns. Era doar un exerciţiu de tupeu, de altfel o calitate principală a politicienilor. Se întâmpla acum ceva mai bine de o lună, pe 14 mai, la întoarcerea baschetbalistelor acasă, după finala de campionat cu CSM Târgovişte. Cei care ştiu ce poate Falcă, doar nu degeaba sportul arădean e aproape la pământ, au ghicit repede că era un truc ieftin al oportunistului primar, mereu în rândul din faţă când vine vorba de performanţe, dar de negăsit când se impun soluţii şi proiecte importante pentru sport. Doar chibiţii şi oamenii care îl înconjoară, simpli executanţi, au crezut că Falcă va face ceva cu adevărat important pentru baschet. Noi ştiam deja răspunsul.
Era momentul perfect ca Univ.Goldiş ICIM să facă marele pas în faţă în Europa. După ce visul suporterilor de a-şi vedea favoritele în Euroligă s-a năruit rapid, dinspre conducere s-a înaintat ideea că FIBA EuroCup este o cupă europeană potrivită la momentul actual. Dar ce s-a întâmplat totuşi din 14 mai, data marilor promisiuni, până acum? E simplu, aproape nimic. Odată ce reflectoarele s-au stins, primarul a uitat repede de baschet, iar marele proiect, care din informaţiile noastre presupunea un buget ce depăşea 20 de miliarde, a fluturat în vânt. Degeaba am oferit noi exemple din ţară, unde sportul este finanţat într-un alt mod, absolut legal şi transparent, iar un exemplu este asocierea autorităţilor locale ca membri asociaţi în ONG-uri.
La Arad sportul nu este o prioritate, asta e clar. Nimeni nu poate susţine contrariul, atâta timp cât cea mai performantă echipă, campioană a României, nu este susţinută financiar pentru a participa măcar în a doua cupă europeană inter-cluburi. Sigur, unii vor zice că nu este treaba primarului să finanţeze
