Părintele Iustin Pârvu, stareţul Mânăstirii „Petru Vodă", a fost înmormântat joi, 20 iunie, slujba fiind oficiată de peste 200 de preoţi, în frunte cu ÎPS Teofan, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi ÎPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului.

Mii de pelerini au venit, de-a lungul celor trei zile de priveghi, să se închine la sicriul cu trupul preotului, considerat de-a lungul vieţii sale un adevărat sfânt.

Părintele Iustin Pârvu era atât de cunoscut încât reprezentanţii Mânăstirii „Petru Vodă" au lansat un apel catre toţi credincioşii care au fost martorii multor minuni săvârşite prin rugăciunile părintelui Iustin, să le trimită în scris către lăcaşul de cult.

Părintele Iustin Pârvu a trecut la cele veşnice duminică seara, la vârsta de 94 de ani. Iustin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă, la 10 februarie 1919, şi şi-a început viaţa monahală la Mânăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lânga Bucureşti. În timpul războiului, între anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de Est, până la Odesa.

După venirea comuniştilor la conducerea României, părintele a fost arestat pe motive politice şi condamnat la 12 ani de închisoare, în penitenciarele din Suceava, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava şi Aiud. Urmează apoi munca silnică în minele din baia Sprie şi „reeducarea" la Piteşti. În 1960, Părintele Iustin Pârvu este condamnat la încă patru ani de temniţă pentru că nu s-a lepădat de credinţa sa. În 1964, este eliberat şi devine muncitor forestier.

În 1966, revine la viaţa monahală, la Mânăstirea Secu, unde a fost preot monah. Din dorinţa de a-l controla, conducerea comunistă a ţării îl obligă pe părintele Iustin, în 1975, să slujească la Mânăstirea Bistriţa. Dupa 1990, părintele Iustin se întoarce la Mânăstirea Secu unde rămâne preo