Uniunea Europeană va primi la 1 iulie un nou stat membru, Croaţia, într-o atmosferă încărcată şi marcată de scepticism în rândul cetăţenilor europeni faţă de instituţiile de la Bruxelles, în condiţiile în care ultima extindere a UE, din 2007, a lăsat un gust amar, comentează vineri AFP.

Într-un document publicat în 29 mai, executivul comunitar a avertizat că ar putea iniţia în viitorul apropiat o procedură de deficit excesiv contra Zagrebului. Datoria publică a Croaţiei reprezintă în prezent circa 54% din PIB, însă potrivit Comisiei Europene indicatorul ar urma să depăşească nivelul de 60% în 2014, depăşind limitele fixate de Uniunea Europeană.

În timp ce Croaţia prognozează o creştere de 0,7% din PIB în acest an şi de 2,4% din PIB anul viitor, Comisia Europeană estimează o scădere a PIB de 1% în 2013 şi o uşoară redresare, de 0,2%, anul viitor. Deficitul bugetar al ţării ar urma să atingă 4,7% din PIB în acest an şi chiar 5,6% din PIB în 2014, depăşind plafonul de 3% din PIB prevăzut de criteriile de la Maastricht.

Pe de altă parte, tot mai multe voci în Europa pun sub semnul întrebării capacitatea Uniunii Europene de a integra un nou stat membru, mai ales într-o conjunctură economică dificilă precum cea actuală.

Croaţia este prima ţară care aderă la forul comunitar după intrarea României şi a Bulgariei în UE, în 2007. Aceste două ţări, cele mai sărace din Uniune, rămân în urmă. Corupţia este un motiv de îngrijorare şi împiedică mai ales integrarea celor două ţări în spaţiul Schengen, apreciază AFP.

În opinia Corinei Stratulat, expertă în cadrul think-tankului bruxellez European Policy Centre (EPC), nu va exista nicio lună de miere între Croaţia şi UE. ''Croaţia va trebui să-şi dovedească imediat capacităţile, atât faţă de UE, cât şi faţă de regiunea Balcanilor'', explică experta EPC. @