- Editorial - nr. 120 / 21 Iunie, 2013 In zilele noastre tot mai amarate, ale romanului tot mai apasat, mai impovarat, tot mai dezamagit, tot mai umilit zilnic de mai-marii clipei, rabdatorul, el, tolerantul si mintitul dupa fiecare vot dat, macar din cand in cand ar avea si el cate o dorinta cu adresare la puternicii momentului in aceasta politica atat de trecatoare si inselatoare. Acum, cand din ce in ce mai des "In ochii tarii se-nnoreaza-a ploaie”, cum spune poetul, "Vrem un doctor la tara bolnava,/Anuntati ca e-n coma demult,/Vrem un medic onest s-o trateze/Nu pe cinicul felcer ocult”. Asta doreste romanul! Unde se afla, oare, acel medic bun sa salveze de la cancerul postdecembrist aceasta Romanie, tara noastra reala, nu de imprumut, lasata noua mostenire, de catre inaintemergatorii care au luptat, in cele doua razboaie mondiale, cu arma in mana, multi murind, pentru acest pamant al mosilor si stramosilor. E regretabil ca testamentele inaintasilor au fost uitate si desconsiderate, ca mostenirea lasata de ei a fost mai mult pradata decat aparata! Din pacate, din 1990 incoace, acel "medic onest” nu se gaseste la conducerea acestei Romanii din Gradina Maicii Domnului, inlocuindu-se, cu foarte mici exceptii, vreme de 23 de ani, doar cu felceri oculti si lichele postdecembriste. Acum, cand, din ce in ce mai mult, "In ochii tarii se-nnoreaza-a ploaie”, o ploaie cu fulgere si trasnete, febra Romaniei, tara pe care mai-marii zilei o vor un fel de ruda saraca, pusa mereu de strainii care se vor stapani la noi acasa, la coltul mesei, dupa usa, privita chioras, este mereu in crestere. O febra a unei natiuni care, dupa 23 de ani, isi da seama ca a fost mintita, ca sperantele din decembrie 1989 s-au dovedit desarte, prabusite dupa o lovitura de stat in urma careia la masa puterii, cu painea si cu cutitul, s-au asezat, comod, profitorii din "esalonul doi”, majoritatea niste