Băiatul meu, Robert, are șase ani. E un copil bun, cuminte, dar are, ca toți copiii la vârsta asta, multe dorințe. De pildă, aproape în fiecare zi când plec spre București, mă întreabă dacă îi cumpăr și lui un cavaler. Un cavaler, domnule președinte, costă 37 de lei, fără cal. Dacă-i cumperi și cal, costă 74 de lei. Copilul meu întreabă dacă îi cumpăr pentru că știe deja că tac-su nu are o mașină de tipărit bani în beci. Nu se dă cu fundul de asfalt și nu urlă ca un isteric, pentru că nu l-am crescut făcându-i toate poftele. Și se bucură enorm atunci când, de două, trei ori pe lună, îi aduc seara și îi pun pe noptieră câte un cavaler. Sau câte un cal, că de multe ori nu-mi permit să-i iau împreună.

Fata mea, Andreea, are 11 ani. E deja domnișoară, a trecut în clasa a șasea. Andreei îi place să citească. Câți părinți nu și-ar dori să spună asta despre copiii lor? Dar cărțile de aventuri care-i plac Andreei sunt scumpe. Nu prea găsești carte de aventuri pentru copii sub 50 de lei. Și Andreea a ajuns la performanța de a citi sute de pagini pe zi, ceea ce, recunosc, mă pune într-o situație jenantă, de a nu putea să-i cumpăr copilului cât poate el să citească. Cum era aia, domnule președinte, nu pot ei să fure cât putem noi vota?

Andreea face engleză suplimentar, cu meditator, care, la naiba, domnule președinte, costă în jur de 200 de lei lunar. De ce face suplimentar? Mă scuzați, i-am explicat deja că în țara asta condusă, în ultimii zece ani, de dumneavoastră nu e de stat, dacă vrea să aibă o viață, nu o cursă nebună – care te-aduce de multe ori în pragul atacului cerebral – pentru supraviețuire.

Am credit la bancă, pentru că am vrut să îmi fac o casă, după ce timp de 26 de ani am locuit la etajul al zecelea al unui bloc din Ploiești. Nu fumez, nu beau în exces, chiar pot să pun pariu că nu beau nici pe jumătate din cât duceți dumneavoastră. Acum, cu