Statul parlamentarilor a inceput sa semene cu legenda mesterului Manole. Ce incearca sa construiasca Legislativul intr-o zi darama CCR a doua zi.
Ce construieste Legislativul? Un singur lucru in mod temeinic si cu maxima tenacitate: ziduri care sa apere parlamentarii de Justitie.
Iata ca se incheie primul an din actuala legislatura si parlamentarii nu au fost in stare sa-si elaboreze un statut acceptabil pentru ca principala lor preocupare a fost sa isi intareasca imunitatea.
Intai s-au straduit sa dribleze ANI cu tot felul de smecherii care sa faca hotararile Agentiei practic inutile si fara efecte. N-a mers. Au incercat apoi sa obtina macar termene mai favorabile decat muritorii de rand. N-a mers.
Au incercat sa transforme Parlamentul intr-un fel de instanta care, pentru a vota ridicarea imunitatii sau cererea de arestare ori perchezitie, sa aiba acces la probe, adica la fondul cauzei. N-a mers nici asta. Curtea Costitutionala iar a trimis statutul inapoi in Parlament.
Nu sunt foarte optimista ca jocul de-a superimunitatea va inceta. Cu atat mai mult cu cat a aparut un nou cap de batalie - Constitutia, care intareste de aceasta data imunitatea ministrilor, pentru a caror anchetare trebuie sa se pronunte tot Parlamentul.
Acum, sincer, isi imagineaza cineva ca majoritatea va vota vreodata pentru anchetarea unui ministru al sau, care uneori este si sef de partid al parlamentarilor? Sa va dau un exemplu concret. Cati parlamentari PSD ar vota pentru anchetarea lui Liviu Dragnea?
Si tot Constitutia noua prevede ca judecarea parlamentarilor nu mai este de competenta Inaltei Curti, ci a tribunalului. Pentru a avea acest avantaj, Dan Voiculecu si-a dat demisia din Parlament.
De ce este mai avantajoasa schimbarea de competenta? Din cel putin cateva motive. Pe de-o parte, e mai bin
