Cuvântul care deschide inimi: Transilvania

Spune-i tu, ca englez, unui amic de-al tău din Lon­dra că ţi-ai luat nişte hectare de teren în Slovenia sau în Croaţia şi o să te întrebe pe un­de vin ţările astea - dacă sunt ţări, aşa cum pare. "Sunt în Bal­cani", îi răs­punzi, dar, până să închei fraza, l-ai pierdut: a plecat de lângă tine sau bu­tonează, absent, un SMS pe telefon. Spu­­ne-i unui amic englez că ţi-ai luat o casă de vacanţă în Bahamas sau în Bar­bados şi-ţi va spune, sictirit, că, da, ok, a fost şi el aco­lo anii trecuţi... Spu­ne-i că te muţi la New York şi că ai un pent­house cu ve­dere la Central Park West şi ţi-o va în­toarce că nu o să te distrezi toată viaţa ta prin cluburile a­me­ricane, la ne­sfâr­­şite cocktail-uri Man­­­hattan, aşa cum o faci cu tovarăşii tăi de be­re neagră, în pub-urile londoneze. Spune-i, tu, ca englez, unui amic, că ai case prin Franţa, prin Brazilia, prin Ja­ponia, Laponia sau India şi n-o să mişti un muşchi pe faţa lui. Dar spune-i că tocmai te-ai întors din Tran­­sil­vania şi că ai găsit nişte case din lemn, vechi de sute de ani, pe care vrei să le cumperi ca să tră­ieşti acolo, în ele, cum se trăia pe vremuri. "Nu pot să cred! Tran­silvania??? Zi-mi! Zi-mi, cum e Tran­silvania! E fru­mos? E aşa cum se povesteşte?". Nu mai scapi, până nu îi spui toată po­vestea ta cu Tran­silvania, cu cas­telele şi cu misterele sale. "Sin­cer, habar nu aveţi voi cât în­seam­nă cuvântul ăsta, Tran­silva­nia, în Anglia şi în lumea în­trea­gă. Transilvania e la fel de fai­moa­să pre­cum Pira­midele! Nu există un cuvânt mai plin de mis­ter, nu există un loc mai plin de farmec în imaginaţia oamenilor care nu l-au văzut. Spune Tran­silvania şi toată lumea vine la tine să te asculte", îmi zice, cu zâmbet de om păţit, Duncan Ridgley, în vreme ce îmi pregăteşte un ceai tare, en­glezesc, în a sa "caza veche" din Breb. Suntem în inima Mar