"World War Z" e facut cu jumatate bugetul lui "Man of Steel", dar are mai multa consistenta. Coprodus de Brad Pitt, cu Brad Pitt in rolul principal, acest film catastrofa adaptat dupa bestseller-ul omonim al lui Max Brooks e un onest film de gen. Nu te urca pe culmile orgasmului, dar nici nu te adoarme flasc.
Brad Pitt nu joaca in orice si nici ca producator nu se implica in orice, iar cand afli ca a cumparat drepturile de ecranizare ale romanului "Ziua Z"/"World War Z", de Max Brooks, inca din 2007 si ca a fost la concurenta cu compania lui Leonardo DiCaprio, iti imaginezi (daca n-ai citit cartea) ca a existat in ea ceva tentant, poate chiar promisiunea unui film de succes care sa inglobeze interesul umanitar al vedetei (mai presant de cand a cunoscut-o pe Angelina Jolie), oferindu-i si un rol pe masura. Nu te astepti la orice porcarioara de facut bani.
Ca Brad Pitt a ajuns un fel de David Beckham e evident pentru toti. Blond, talentat, mediatizat, partener al unei femei la fel de celebre, frumoase si mediatizate, actorul care in decembrie va implini 50 de ani lupta mai mult sau mai putin vizibil cu imaginea sa. De fapt, mai tot timpul a fost asa.
Rolurile foarte bune ("Thelma &Louise", "True Romance", "Interview with a Vampire", "Se7en", "12 Monkees", "Fight Club", "Babel", "Burn After Reading") au alternat cu roluri care i-au exploatat mai mult fizicul sau in care el singur parea acaparat, ca Narcis, de propria imagine ("Legends of the Fall", "Seven Years in Tibet", "The Devil's Own", "Meet Joe Black", "Snatch", "Troy", "Mr. and Mrs. Smith", "The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford", "Inglourious Basterds", "The Tree of Life", "Moneyball" sau "Killing Them Softly").
E greu sa te tii cu picioarele pe pamant cand esti frumos, talentat si de succes (nu toti sunt Robert Redford), numai ca,
