Sărbătoarea Rusaliilor este celebrată în aceeaşi zi cu aceea a Cinzecimii (Pogorârea Sfântului Duh), fiind o sărbătoare populară, cu dată mobilă (la 50 de zile după Sfintele Paşti) şi dedicată îndeosebi spiritelor morţilor.
Ea durează trei zile în Moldova şi Transilvania, şapte zile în Muntenia şi Oltenia şi opt zile în Banat. În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele ş.a. Aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească.
Boala seamănă cu o transă hipnotică ce nu poate fi dovedită decât de puterea magică a căluşarilor. Obiceiul spectaculos al căluşarilor, deosebit de vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conţeşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine. Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. De aceea, cei atraşi de Rusalii se pot vindeca prin puterea magică a căluşarilor, singurii capabili să lupte împotriva maleficului.
Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub cerul liber etc. Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. Pentru a se feri de pericolul lor, oamenii purtau la brâu pelin sau usturoi.
De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi cere
