Muzeul Satului din Cluj a organizat sâmbătă, 22 iunie, un ritual practicat de sute de ani în zona Transilvaniei. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în subordinea căruia se află muzeul amintit, spune că acest obicei este înrudit, pe undeva, cu coridele din Spania. La Cluj, organizatorii evenimentului nu au avut un bou şi au folosit o vacă dintr-o rasă românească.
„Împănatul boului“ sau „Înstruţatul boului“ este un obicei străvechi practicat în câteva sate din Transilvania de Rusalii cu scopul de a aduce noroc, belşug oamenilor şi pământului.
„Este una dintre cele mai interesante şi arhaice tradiţie care a supravieţuit dintr-o arie foarte restrânsă din Transilvania. Este un obicei care se mai practică doar în câteva localităţi din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj (n.r. pe Văile Someşului şi Ţibleşului).
Ceea ce încercăm noi aici este să oferim acest eveniment ca o reconstiture pentru publicul clujean.
Sătenii din Batin ne oferă acest eveniment ca o avanpremieră pentru că mâine (duminică, 23 iunie, în ziua de Rusalii) se va desfăşura în realitate în comuna clujeană Unguraş“, explică directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.
În ce constă obiceiul. Ce zice tradiţia Foto Meniul de la Muzeul Satului din Cluj în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor: balmoş făcută de un cioban autentic şi tocăniţă de miel
Cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul Rusaliilor un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. Boul era „purificat“ prin spălare. I se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne.
Fetele „îl îmbrăcau“ cu feţe de masă, covoare ţesute la război (n..r război de ţesut), cu panglici şi brâie.
Feciorii din a
