De dor, de drag, de jale, de veselie, de plecare la oaste - sunt câteva dintre temele cântecelor de muzică populară. Puţini botoşăneni ştiu, însă, că în spatele unor melodii de succes stă şi munca Marianei Honceru, fost referent cultural şi bibliotecar la Casa de Cultură a Sindicatelor. Cunoscând foarte bine sufletul moldoveanului şi bazându-se pe vasta experienţă în domeniul promovării culturii tradiţionale, Mariana Honceru a creat versuri care, îmbinate cu acordurile populare, „merg la suflet”. „Primul text i l-am dat Laurei Lavric, «Sârba de la Flămânzi». Are, cred, peste 30 de ani”, a precizat Mariana Honceru, adăugând că a lucrat foarte mult cu maestrul Ioan Cobâlă, directorul Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”. Acum colaborează cu foarte mulţi interpreţi, printre care şi Ion Palade, căruia i-a scris versurile melodiei „Dorul Basarabiei”. De dor, de drag, de jale, de veselie, de plecare la oaste - sunt câteva dintre temele cântecelor de muzică populară. Puţini botoşăneni ştiu, însă, că în spatele unor melodii de succes stă şi munca Marianei Honceru, fost referent cultural şi bibliotecar la Casa de Cultură a Sindicatelor. Cunoscând foarte bine sufletul moldoveanului şi bazându-se pe vasta experienţă în domeniul promovării culturii tradiţionale, Mariana Honceru a creat versuri care, îmbinate cu acordurile populare, „merg la suflet”. „Primul text i l-am dat Laurei Lavric, «Sârba de la Flămânzi». Are, cred, peste 30 de ani”, a precizat Mariana Honceru, adăugând că a lucrat foarte mult cu maestrul Ioan Cobâlă, directorul Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”. Acum colaborează cu foarte mulţi interpreţi, printre care şi Ion Palade, căruia i-a scris versurile melodiei „Dorul Basarabiei”.