Sâmbătă, 22 iunie, cu o zi înainte de Rusalii, credincioşii sărbătoresc Moşii de Vară sau Moşii cireşelor, o sărbătoare cu semnificaţii deosebite.
La praznicul Moşilor de vară, în toate Bisericile Ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujbe de pomenire a tuturor rudelor trecute la viaţa veşnică: părinţii, moşii şi strămoşii noştri. Cu sărbătoarea Rusaliilor, la 50 de zile după Sfintele Paşti, se încheie de fapt ciclul Sărbătorilor Pascale. Pe parcursul anului există două sâmbete dedicate n mod special pomenirii generale a morţilor, creştinii mai sărbătorind înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi – înainte de Postul Mare), Sâmbăta Moşilor de Iarnă, potrivit basilica.ro.
În zilele de moşi se crede că, cei răposaţi aşteaptă să primească de ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În lumea satelor, dar şi în mediul urban, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor, nefiind încurajat schimbul de pomeni între rude.
Prin tradiţie, se spune că este bine ca mâncarea de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În familiile credincioşilor care respectă vechile tradiţii, masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” în multe localităţi din Muntenia şi „aburi”, în multe zone din Muntenia. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele celor morţi este pusă mai ales în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie.
Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval, timp de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
În