Valentina Ursu în dialog cu Ion Ciontoloi, Anatolie Rusu, Andrei Ivanţoc și Victor Catan.
Deputaţii au dezbătut două zile cu uşile închise ultimele evoluţii în relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol. Discuţiile au fost provocate de recenta promulgare de către Evgheni Șevciuk a unei aşa-numite „legi a frontierei de stat”, după ce demnitarii tarii au anunţat că vor fi instalate noi puncte de control la linia de demarcaţie, pentru a răspunde cerinţelor Uniunii Europene. Iar coordonatoarea politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a cerut Moldovei şi regiunii separatiste transnistrene să „lucreze în spirit constructiv”, pentru a-şi soluţiona paşnic disputa.
De ce se clădeşte atât de greu încrederea între cele doua maluri ale Nistrului? Aşadar, deputaţii de la Chişinău fac un apel către partenerii internaţionali, ca aceştia să depună eforturi pentru normalizarea situaţiei din regiunea transnistreană. De asemenea, ei au făcut apel la calm şi au cerut populaţiei să nu răspundă provocărilor.
Ion Ciontoloi este preşedinte al raionului Căuşeni în a cărui subordonare intră mai multe localităţi din Zona de Securitate. Mai întâi, l-am întrebat ce lungime de hotar geografic ar exista între raion şi Transnistria.
Ion Ciontoloi: „Dacă să vorbim de lungimea geografică, sunt 25 de kilometri, dar după evenimentele din 1992, cu părere de rău, distanţa se măreşte pe an ce trece. Deja s-a mărit, mi se pare, de 3, 4, 5 sau chiar şi mai multe ori.”
Europa Liberă: Deci ar fi 100 de kilometri?
Ion Ciontoloi: „Cu mult mai mult.”
Europa Liberă: Dar această intenţie a liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, de a marca aşa-zisa frontieră, ce scop ar urmări?
x Ion Ciontoloi: „Încurajarea lui Şevciuk este datorită faptului că la Chişinău este criză politică, politicieni
