In luna iunie 1633, Galileo Galilei a fost convocat, asa cum se stie, in fata unui tribunal laic aflat sub controlul inchizitiei, pentru ca sa "abjure, sa blesteme si sa deteste" propriile sale afirmatii, prin care sustinuse pana atunci o erezie si anume aceea ca Soarele este fix, iar Pamantul se invarte in jurul lui si nu invers.
Eppur si muove (Si totusi, se invarte - n. red.)
Argumente supreme erau mai multe citate biblice, din care unul spunea ca "Soarele rasare, apune si alearga din nou spre locul de unde a rasarit". Deci, asta spune Cartea Sfanta: Soarele alearga, nu Pamantul, care sta pe loc. Orice afirmatie cotrara este erezie si de provenienta satanica.
Tracasat de multa verme, batran de 69 de ani, bolnav si speriat de puterea nemarginita a bisericii in numele careia papa a insistat personal pe langa dansul sa abandoneze ereziile, Galileo a acceptat tot ce i se cerea, numai sa fie lasat in pace. Acesta este adevarul curat, iar de aici incolo incepe legenda.
Trebuie sa recunoastem ca, pentru omul de rand, istoria n-ar fi fost atat de inaltatoare si poate nici atat de captivanta, daca n-o mai infrumuseta din cand in cand si legenda.
Fireste, legenda nu inventeaza istoria si, cu atat mai putin, n-o falsifica, ea ii da numai acel splendid detaliu, fara care istoria ramane un simplu proces verbal al celor intamplate, iar completata cu legenda, capata dintr-o data splendidul parfum al unei opere de arta aproape perfecte.
Despre marele Galileo, istoria confirma ca si-a abjurat afirmatiile anterioare si a accepetat dreptatea clericilor - imposibila pentru el. Dar legenda adauga ca, dupa ce i-a facut pe plac inchizitiei asa cum a vrut ea, Galileo a adaugat, numai pentru cei apropiati si bineinteles pentru posteritate, celebrele cuvinte "eppur si muove" (ortografiate uneori si "e pur si muove"), in
