Ca si alte sarbatori, Rusaliile sunt o imbinare de traditie pagana si crestina. Aceasta sarbatoare leaga laolalta o zi importanta a istoriei evreilor, ziua recoltei in Orientul apropiat, un obicei dacic magic, o orgie romana si nasterea Bisericii crestine.
Rosaliile la stramosii nostri
Numele sarbatorii Rusaliilor vine de la radacina "rosa" - trandafir. In antichitatea carpato-danubiano-pontica, la sfarsitul primaverii, care coincide cu perioada de inflorire a trandafirilor, modelul latin al sarbatorii rosaliilor era respectat prin petreceri care tineau trei zile in care se bea vartos si toata lumea se lasa in voia simturilor "carnale", intr-un dezmat total, ca in bacanalele romane.
Calusul
Traditia pagana a calusarilor, pierduta in negura vremii, s-a perpetuat pana in ziua de azi. Nu se stie cu precizie de ce se danseaza calusul si nici care sunt functiile sale. Jocul viu, puternic, zorzoanele de la haine si de la palarii, batul care intruchipeaza aracul de vie (tirsul) si totodata bagheta magica sunt, se pare, nu numai obiecte ritualice, dar sunt si unele dintre ramasitele simbolice ale bacanalelor antice. Calusul, ca dans ritualic, are si functia de a goni bolile.
Cincizecimea la evrei
In cea de-a 50-a zi de dupa Pasti, evreii sarbatoresc primirea Legii. La trei luni dupa iesirea din robia Egiptului, ratacind prin pustiu, liderul evreilor, Moise, a avut o revelatie pe muntele Sinai, in timpul careia Dumnezeu i-a comunicat cele 10 legi sau porunci. De atunci, poporul lui Israel sarbatoreste "timpul primirii invataturii".
Serbarea recoltei
Pe de alta parte insa, o alta traditie ebraica aduce sabatoarea incheierii secerisului la implinirea celei de-a saptea saptamani de dupa Pasti. Imbinarea celor doua evenimente publice, laic si religios, se facea prin sacrificare unor animal
