Activităţile omului au redus sensibil frecvenţa furtunilor tropicale în Atlanticul de nord în cursul secolului XX, ca urmare a producerii de aerosoli, mici particule atmosferice care pot influenţa formarea norilor, relevă un studiu publicat duminică în revista britanică Nature Geoscience, citată de AFP.
Acţiunea aerosolilor rezultaţi din activităţile umane este unul dintre cei mai incerţi factori ai schimbării climatice. Aceste particule chimice - ozon, sulf etc. - suspendate în aer pot modifica radiaţia solară care ajunge pe suprafaţa pământului, dar în egală măsură pot modifica longevitatea norilor şi cantitatea de ploaie pe care o produc, prin interacţiunea cu picăturile de apă ce îi formează.
Astfel, unele ipoteze sugerează că mărirea concentraţiei de aerosoli înregistrată în a doua jumătate a secolului XX a accentuat seceta în Sahel şi a slăbit ciclul musonic pe subcontinentul indian.
Potrivit analizei realizate de Nick Dunstone, de la Institutul britanic de meteorologie, Met Office, aerosolii afectează temperatura de la suprafaţa mării în Atlanticul de nord, ducând la modificarea ritmului cu care se produc furtunile tropicale în această zonă. Echipa lui Dunstone a utilizat pentru a demonstra acest lucru modele climatice folosite în prezent pentru simularea schimbărilor climatice trecute şi viitoare. Cercetătorii au ajuns la concluzia că furtunile tropicale din Atlanticul de nord au fost mai puţin frecvente în perioadele în care concentraţiile de aerosoli de deasupra regiunii au fost mai mari.
Mai mult, conform acestor estimări, aerosolii produşi de activităţile umane sunt principalii responsabili de acest fenomen, fapt demonstrat de creşterea în intensitate a furtunilor tropicale atunci când concentraţia acestor particule a început să scadă, după 1990.
Practic, influenţând formarea norilor deasupra Atlanticului de nord şi scă
