"Cazarea" în recluziune stimulează adesea inspiraţia în scris, face vremea să treacă mai uşor şi uneori reduce durata de ispăşire a pedepselor, motive suficient de puternice pentru ca deţinuţii cu oarece dare intelectuală să se refugieze în conceperea de "opere" de diferite facturi.
Un număr de 21 de deţinuţi folosesc timpul petrecut după gratii scriind lucrări ştiinţifice, potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, închisorile Rahova şi Jilava fiind "mediile" cele mai propice apariţiei de "opere". Astfel că oameni de afaceri, politicieni, ingineri, medici, care îşi plătesc păcatele/greşelile faţă de societate, îşi descoperă sau redescoperă, de voie-de nevoie, îndemânarea la scris.
În penitenciarele din România, anul acesta patru deţinuţi au elaborat lucrări ştiinţifice, iar, în prezent, 21 dintre persoanele încarcerate scriu astfel de opere, potrivit unui răspuns al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), la o solicitare a Agenţiei Mediafax.
Numărul de lucrări ştiinţifice scrise după gratii a crescut considerabil faţă de anul trecut, când au fost elaborate doar 11 "opere".
De asemenea, potrivit ANP, între 2006 şi 2013 au fost elaborate 31 de lucrări ştiinţifice, iar în baza acestora 18 persoane private de libertate au beneficiat de reducerea pedepsei: 12 în perioada 2006-2011, patru în 2012 şi două în 2013.
Cele mai multe astfel de opere au fost scrise la Penitenciarul Bucureşti Rahova, şi anume cinci, patru lucrări au fost elaborate în Penitenciarul Bucureşti Jilava, câte trei în închisorile din Oradea şi Galaţi, şi câte două lucrări în cele de la Codlea şi Iaşi.
Fostul premier Adrian Năstase, Dinel Staicu, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, istoricul american Kurt Treptow sunt doar câţiva dintre cei care au folosit timpul petrecut după gratii scriind cărţi.
Cartea "Reprezentarea României la Uniune
