Acum, în plină vară,  în grădini sau pe tarabe se găsesc legume sănătoase, printre ele numărându-se şi dovlecelul. Știinţific denumit Curcubita pepo, este originar din Mexic, unde se pare că era folosit în alimentaţie încă de acum 7.000 de ani. În Europa au fost aduşi de turci şi de italieni, ulterior răspândindu-se pe tot globul. Cea mai întâlnită specie de la noi este cea cu coajă verde deschis, dar mai sunt şi dovlecii italieneşti, cu coaja verde închis, numiţi zucchini. În China au fost obţinuţi dovlecei cu lungime de un metru, ce au ajuns şi în pieţele noastre.

Sucul proaspăt de dovlecel este un adevărat medicament. Se obţine cu ajutorul storcătorului electric și se consumă în stare proaspătă, deoarece fermentează foarte repede. Are un gust neplăcut așa că se bea cu un suc-suport, de măr sau de morcov, sau cu zeamă de lămâie.

Sucul proaspăt de dovlecel este indicat în reumatism, normalizarea tranzitului intestinal, dar are şi proprietăţi anticancerigene şi de reîntinerire. Cancerul este ţinut la distanţă cu o alimentaţie preponderent vegetariană, în care un rol important îl are dovlecelul. Numărul de cazuri de cancer este redus cu până la 30% la persoanele vegetariene sau la care carnea este consumată foarte rar.

Seminţele se folosesc în tratarea afecţiunilor prostatei, intestinului şi sistemului endocrin. Se macină seminţele cu râşniţa de cafea, cu tot cu coajă, se iau între patru şi şase linguriţe pe zi, timp de 14 zile. Se repetă cura după o pauză de şapte zile.

Dovleceii au rol foarte important în prevenirea bolilor. Datorită conţinutului bogat în vitamina B9 şi în flavonoide, sunt foarte eficienţi în prevenirea sclerozei multiple.

Graţie conţinutului de vitamina A şi de luteină, dovlecelul este foarte indicat în sănătatea ochiului. Persoanele de vârsta a treia ar trebui să consume cât mai mulţi dovlecei, fiind astfel protejaţi