Ceata de căluşari, muzica populară şi voia bună au fost ingredientele petrecerii de Zilele Comunei Giurgiţa

În Duminica Rusaliilor, de Zilele Comunei, Giurgiţa a îmbrăcat straie de sărbătoare. Cu mic, cu mare, bătrâni şi tineri s-au prins în hore şi sârbe, în frunte cu primarul localităţii. Petrecerea a fost udată din plin cu bere. Printre pahare şi peturi goale, nimeni nu s-a dat la o parte din a juca şi a ridica ţărâna de la pământ, cum îi stă bine omului la joc. „Ţineam zilele comunei, de obicei, de Sfânta Maria, dar pentru că avem în sat tradiţionala Ceată de Căluşari, care joacă de Rusalii de mai bine de 70 de ani, am zis că e frumos să se joace căluşul şi la noi de Zilele Comunei“, a precizat primarul comunei Giurgiţa, Viky Bonea. Şi cei mai mici localnici au fost răsplătiţi de părinţi cu bunătăţi: după un mic cald purtau cu mândrie de colo-colo câte o pungă de snackuri în mână, ca la zi de sărbătoare.

Obiceiurile locului

Şi pentru că în Giurgiţa „Rusalele“ ţin trei zile, după cum s-a împământenit tradiţia, cu toţii au lăsat muncile câmpului şi ale gospodăriei şi, cu pelinul la brâu, „să se ştie că, într-adevăr, este Rusalele“, după cum ne zicea nea Ion Sandu, au pornit petrecerea. Ceata de căluşari a jucat şi toţi au aruncat câte un ban pentru a fi feriţi de iele şi boli. Se ştie în lumea satului că dansul căluşarilor are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative. De aceea, cei atraşi de Rusalii se pot vindeca prin puterea magică a căluşarilor, singurii capabili să lupte împotriva răului.

„Luăm pelin şi le aruncăm şi noi un ban, că aşa e obiceiul. E pentru sănătate, pentru binele nostru. Pelinul îl punem la brâu sau îl punem în apa în care spălăm, după cum ne-au învăţat bătrânii noştri“, a spus Ana Manole.

Tradiţia jocului căluşarilor este veche în Giurgiţa, de mai bine de o sută de ani. „