Demisiile medicilor și ale asistenților medicali au început deja de câțiva ani, putând fi constatate în numărul tot mai mare al celor care părăsesc România pentru căutarea unui trai mai bun. Dacă ele vor fi urmate de „demisiile” pacienților români nu putem decât să constatăm faptul că este vorba de demisii din calitatea de cetățean al acestui stat.

Migrația afectează în mod iremediabil capacitatea sistemului de a acorda servicii medicale de calitate.

Intenția clară de migrație, urmată de demersuri în acest sens, se menține de cca. 7 ani între 12 și 14% din totalul salariaților din sănătate. Cca. 40% dintre salariații din sănătate iau în considerare posibilitatea plecării în alte state.

Plecarea colegilor are drept principale efecte asupra celor rămași sporirea sarcinilor de serviciu și prelungirea programului de lucru, accentuate de blocarea angajărilor în sistemul sanitar, fără ca acestea să fie dublate de creșterea proporțională a veniturilor.

Cca. 84% din salariați reclamă deficit de personal la locul de muncă. Peste 56% dintre salariați indică un nivel mare și foarte mare de stress la locul de muncă. Riscul de îmbolnăviri profesionale se situează pe primele locuri între factorii care afectează calitatea vieții profesionale, fiind indicat de peste 60% dintre respondenți. Cca. 82% dintre salariați sunt nemulțumiți față de salariul pe care-l au; 30% din ei indică un nivel foarte mare al insatisfacției. Grija față de pacienți ocupă primul loc în opțiunile salariaților.

Acestea sunt doar câteva informații pe care le oferă Studiul privind nevoile specifice de consiliere si orientare profesionala ale salariatilor din sanatate, care poate fi accesat aici.

Studiul relevă totodată câteva din principalele probleme ale formării continue, în principal faptul că menținerea co