Lipsa infrastructurii moderne rămâne principala piedică în dezvoltarea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti. Pe tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti nu pot circula marfare, iar şoselele proaste fac dificil transportul auto de containere.
Fluxul de mărfuri transportate prin intermediul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) este în continuă creştere, cifrându-se la circa 300.000 de tone anual. Acesta preia treptat fluxurile de mărfuri importate sau exportate de agenţii economici din Republica Moldova, care anterior foloseau porturile din Ucraina.
Şi dacă până în 2011 predominau produsele petroliere, cerealele şi oleaginoasele, de anul trecut, odată cu deschiderea facilităţilor de transbordare a containerelor, s-au extins posibilităţile de transportare şi a altor tipuri de mărfuri. Dezvoltarea Portului Giurgiuleşti este însă împiedicată de lipsa infrastructurii şi a terenurilor pentru extinderea activităţilor.
Tarife mai mici, posibilităţi mai mari
„Avem acum tarife mai mici decât porturile din Ucraina. În septembrie 2013 intenţionăm să finalizăm lucrările la terminalul de cale ferată cu ecartament mixt ruso-european, care va permite transportarea directă a containerelor de pe nave maritime pe cale ferată din Republica Moldova în statele UE şi invers“, a declarat la o reuniune recentă Thomas Moser, preşedintele consiliului de administrare al Danube Logistics. Şeful companiei ce administrează Portul Giurgiuleşti a precizat că în scurt timp şi cerealele ar putea fi transportate în containere.
350 de milioane de lei. Atât ar fi necesar pentru restabilirea tronsonului Cahul-Giurgiuleşti, după ce s-a depistat că mai multe zone ale terasamentului căii ferate sunt în stare critică.
„Purtăm negocieri cu traderii de cereale, pentru ca ei să pună grânele în containere direct de la elevatoare. Astfel, nu va mai fi nevoie c
