„Adevărul“ vă prezintă formele de guvernământ din Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Polonia, în contextul în care România se pregăteşte să-şi schimbe Constituţia.

Constituţia României a fost revizuită de o comisie condusă de Crin Antonescu, pe fugă, în mai puţin de două săptămâni. Rezultatul? Un text constituţional greoi, în urma căruia Parlamentul capătă puteri nemărginite, iar rolul preşedintelui e serios diminuat. „Adevărul“ face o radiografie a principalelor modele guvernamentale care funcţionează în marile state europene.

FRANŢA, REPUBLICĂ SEMIPREZIDENŢIALĂ

Forma de guvernământ a Franţei a reprezentat un model politic pentru România, cu precădere după căderea comunismului. Franţa este o republică semiprezidenţială, în care puterea executivă este împărţită de preşedintele republicii, ales direct pentru un mandat de cinci ani, şi Guvern.

Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, în care camera inferioară este Adunarea Naţională, iar cea superioară – Senatul. Cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională sunt aleşi direct pentru mandate de cinci ani. Cei 348 de senatori reprezintă colegii electorale şi sunt aleşi pentru mandate de câte şase ani. Începând din septembrie 2008, o dată la trei ani au loc alegeri pentru jumătate dintre locuri.

Puterile Senatului sunt limitate, iar în cazul unui blocaj parlamentar, Adunarea are ultimul cuvânt. Puterea executivă este deţinută de preşedinte şi de guvern, în fruntea căruia se află premierul desemnat de preşedinte. Actualul cabinet are în componenţă 20 de miniştri cu portofoliu şi 18 miniştri delegaţi.

ITALIA, REPUBLICĂ PARLAMENTARĂ

Italia este o republică parlamentară, cu un legislativ bicameral. Cele două camere sunt perfect egale, cu aceleaşi puteri. Camera Deputaţilor are 630 de membri aleşi direct, dintre care 618 sunt aleşi din circumscripţii